CUPA ROMANA DE AUTOAPARARE / BRASOV 2014

CUPA ROMÂNĂ DE AUTOAPĂRARE

Sâmbătă, 22 februarie 2014, s-a desfășurat în Sala Sporturilor din Brașov, Cupa Română de Autoapărare, sub egida World Self Defense Association.

Competiția a avut secțiuni pentru mai multe discipline, derivate din artele marțiale, una dintre ele fiind karate, reușind să alinieze la start un număr de peste 250 de sportivi, practicanți de karate, ju-jitsu, ninjitsu.

Echipa C.S Conpet-Petrolul din Ploiești a participat pe secțiunea de karate cu un număr de 26 de sportivi, în mare parte copii și cadeti, la probele de kihon , kata și kumite. De asemenea am participat și la sectiunea de ju-jutsu la proba de luptă demonstrativă, sportivii nostri prezentând enbu (luptă regizată bazată în special pe tehnici de karate dar care are ca elemente de legătură tehnici din alte arte marțiale).

Dupa Cupa Dojo, participarea noastră la acest eveniment se înscrie pe linia de pregătire în vedere obținerii unor rezultate cât mai  bune la Campionatul Național de Karate care va avea loc la București pe data de 8 martie 2014.

De asemenea vizam și obținerea unor locuri în lotul național, cu ocazia selecției din data de 7 martie 2014, în vederea participării la Campionatele Europene de Karate-Do (SKDUN), care vor avea loc la Eger-Ungaria în perioada 4-6 aprilie 2014.

După competiție toți sportivii și toți parinții care ne-au însoțit, am mers la Paradisul Acvatic din Brașov, moment esențial în dinamica oricărei echipe, socializarea într-un cadru cât mai plăcut și adaptat vârstei lor.

Rezutate tehnice la probele individuale:

1.      Niță Alexia cat. 7 ani / kata – loc I / kumite loc I

2.      Zafiris Medeea cat 8 ani / kata loc I / kumite loc II

3.      Radu David  cat. 8 ani / kumite –loc II

4.      Banu Iustin  cat. 9 ani / kumite – loc II

5.      Lișiță Andreas cat. 9 ani / kihon –loc III / kata loc III

6.      Ciurcanu Andra cat. 10 ani / kata loc III / kumite loc III

7.      Dumitru Teodora cat. 10 ani / kumite loc II

8.      Filcescu Teodora cat. 11 ani / kata loc II

9.      Badea Alex cat. 11 ani / kata – loc II

10.  Burtoiu Claudiu cat. 11 ani / kata – loc I

11.  Ilie Cătălin cat. 11 ani / kihon – loc II

12.  Drăghici Gabriel cat. 12 ani / kumite – loc II

13.  Măselușă Theodora cat. 12 ani / kata loc II / kumite loc III

14.  Cercel Narcis cat. 13 ani / kata – loc III

15.  Măglan Diana cat. 13 ani / kihon loc III / kata loc III

16.  Zafiris Flavius cat. 13 ani / kata – loc II / kumite – loc I

17.  Georgescu Gabriel cat. 14 ani / kata – loc II

18.  Dinu Maria cat. 14 ani / kata loc I / kumite loc III

19.  Neagu Andreea cat. 15 ani / kata loc II / kumite loc III

20.  Popescu Radu cat. 16-18 ani / kata loc I / kumite loc I

Rezutate tehnice la probele pentru echipe:

1.      Radu David, Niță Alexia, Zafiris Medeea / kata sincron loc I

2.      Banu Iustin, Lișiță Andreas, Matei Victor / kata sincron loc II

3.      Cercel Narcis, Zafiris Flavius, Georgescu Gabriel / kata sincron loc III

4.      Ciurcanu Andra, Filcescu Theodora, Dumitru Teodora / kata sincron loc II

5.      Zafiris Flavius, Georgescu Gabriel / enbu loc I

6.      Neagu Andreea, Popescu Radu / enbu – loc I

Felicitări sportivilor, mulțumiri părintilor și conducerii clubului pentru susținerea acordată la acest concurs.

Cu stimă,

Antrenor Emerit

Aurelian Nicolae 

OMAGIU PENTRU O LECTIE! LA MULTI ANI MAESTRE, DAN PURIC!

Azi este ziua lui Dan Puric!

Viața mi-a dat șansa să fiu, un moment, alături de maestrul Dan Puric. Cum ?  Cu ocazia zilei Alteței Regale Pricipele Radu, mare majoritate a sportivilor care au prezentat o demostratie de karate tradițional au fost de la Ploiești. Printre cei care erau alături de familia regală era și maestrul Dan Puric. I-a plăcut, ne-a lăudat și la petrecerea de seara de la Palatul Elisabeta, ne-a invitat la Teatrul Național sa asistăm la o lectie a dânsului. Și dacă-mi amintesc bine ne-a oferit și bilete la spectacolul Don Quijote. După spectacol, a doua sau a treia zi l-am sunat și i-am mulțumit. Atunci ne-a făcut invitația pentru vizita la National. Cum a fost specolul : UNIC! Am simțit că fac parte din el.

Ceea ce m-a impresionat a fost faptul că ne-a întâmpinat personal la intrarea din spatele teatrului . Sincer, mă așteptam să trimită pe cineva, să ne conducă la dînsul. Apoi, în liftul care cobora, ne-a spus un banc cu cunocutul umor(despre vecinii noștrii de la răsărit). A avut și o scurtă convorbire de pe telefonul meu cu sensei Dan Stuparu căruia i-a spus să nu fie ingrijorat pentru că are cu noi o întâlnire „soft” și nu una „hard”.

Ajungând la locul unde mai bine de 50 de tineri îl asteptau, am luat loc împreună pe o margine de beton. Noi, în stânga maestrului. Avuseseră de pregătit o tema de pantomima (firesc nu?) : ...cum să mimeze tragerea unei sfori, a unei funii...dar nu numai atât. Se pare că puteau prezenta și orice altceva pregătiseră.

Maestrul mi-a spus: ...sunt niște tineri absolut extraordinari...un vis, niște genii,niște minuni...toate aceste superlative puse unul lângă altul întărind sentimentul de zbor pe care îl trăia și pe care ni l-a transmis aproape instantaneu.  Și toate acestea venind de un Om care se purta natural, normal, prietenos, fără a da vreo notă de superioritate. Pentru mine, paradoxal. 

Cred că a demostrat dânsul un pic, scuzându-se că plecă de lângă mine...apoi a spus pe un ton vesel, jovial, plin de curiozitate...- cine incepe...sau ceva de genul...

Au fost mai multe demonstrații..dar una ne-a atras atenția tuturor. Un tânar, cu mâinile înmănușate, a spus o poveste de iubire cu mâinile. Despre în-drăgostire și nu despre dragoste, despre dominație, după actul căsătoriei, despre suferință, despre egoism-ul distructiv, despre fericitul moment când cel care chinuia a înteles ce face și l-a eliberat pe celalalt. Aplauze, multe, multe, multe aplauze. L-am privit pe omul de lângă mine..se bucura, se bucura. Apoi am îndraznit să fac  remarca la adresa specolului Don Quijote. Am spus...maestre, am remarcat punerea în evidență a relației filiale dintre Don Quijote și Sancho Panza. Dânsul, mirat un pic a zis :...cum așa? Păi, am continuat eu...cine oare  se mai sacrifică așa ca Sancho Panza, decât un tată care-și iubeste fiul. Am zis...oare de unde mi-o fi venit acest sentiment? El : - cum de unde?...din esența spectacolului! I-a plăcut...

Apoi am vizionat un "moment" în care Discordia intră între El ți Ea. Discordia era reprezentată de o fată care executa un Taolu cu sabia(lupta reală cu adversari imaginari)...și cum poate să se integreze un exercițiu marțial într-un spectacol de asemenea nivel. Mi-a plăcut acestă transigurare.

Atunci când atmosfera, vibrația clipei scadea ca intensitate, maestrul intervenea povestind ceva...și imediat revenea entuziasmul( en-theos).

Ne-a propus să introducem demostrația nostră de karate într-un proiect de-al dânsului. Nu s-a concretizat, nu din cauza mea, nici din cauza maestrului, ci alte cauze pe care prefer să nu le amintesc.

Lângă mine a stat fiul meu Alexandru. Pe stradă, când ne întorceam spre casă, a zis...ce om extraordinar!

Am rămas cu o stare...de zbor. Am luat o lecție...cum să ajung la inima tinerilor, cum să mă port cu ei, să înteleg că ei sunt mai valoroși ca noi, ca potențial...și că fericirea oricărui maestru este realizarea și împlinirea discipolului. Să-i tratez cu respect și că acolo în forul meu interior să le fiu recunoscător că vor să învețe de la mine. M-a făcut să înțeleg că numai în starea de entuziams, chiar dacă facem efort până la epuizare, poate să se producă minunea care suntem. M-a învățat despre grija de stare. Dar lung este propriul drum și greu de găsit ceea ce am zărit pentru o clipă. Important este să nu uit.

LA MULTI DRAGĂ MAESTRE DAN PURIC!

Aurelian Nicolae

HOTUL

Hotul

---

Doi prieteni jucau Go in fiecare seara, intirziind noaptea pina spre zori in casa vreunuia dintre ei. In astfel de momente erau atit de concentrati incit nu mai vedeau nimic altceva in afara tablei - spre enervarea celor din familie. Cel mai neplacut era faptul ca, fiind amindoi fumatori, scapau din neatentie pe jos jaratecul pipelor, provocind gauri peste tot.

Nevestele i-au tot boscorodit ... pina ce au fost nevoiti sa renunte la placutul lor obicei. Nu au incetat insa de a cauta o solutie pentru reluarea partidelor.

- Hai sa nu mai fumam in timpul jocului; vom iesi afara pentru a fuma cite o pipa, dupa fiecare partida !

O idee excelenta bineinteles, pe care au uitat-o insa imediat ce s-au asezat din nou in fata tablei. Si-au aprins distrati pipele iar dupa o vreme, unul dintre ei striga nevestei :

- Nu mai avem carbune pentru pipe !

Nevasta se gindi : "Daca le pun carbune, imi vor gauri iar tatami-ul. Voi gasi altceva de pus in locul carbunelui..."
Lua deci din bucatarie niste legume mici, rosii, le puse in locul jaratecului fara ca nimeni sa observe ceva si se duse linistita la culcare.

Cei doi isi continuara partida, concentrati... tragind multumiti din pipe...
Mai tirziu, in toiul noptii, un hot patrunse in casa si nederanjat de nimeni lua tot ce-i cazu in mina. Pe drumul spre iesire auzi insa zgomotul pietrelor puse pe tabla din camera alaturata... Fiind si el jucator de go, acest fapt i-a stirnit curiozitatea si - cu sacul pe umar - intrdeschise usa pentru a arunca o privire asupra celor doi ...
La inceput a stat ascuns, urmarind partida ... dar cind unul dintre jucatori era tocmai pe cale de a pune o piatra pe tabla, nu se mai putu abtine :

- Nu, nu acolo ! - si punindu-si sacul jos - ... Trebuia sa joci in coltul ala! ... (o remarca tipica pentru un chibit)

Cei doi studiara tabla. Unul dintre ei remarca un pic deranjat :

- Cei care privesc ar trebui sa pastreze linistea. Este un moment important al partidei.... si dupa ce-i acorda hotului o privire scurta, punindu-si miscarea pe tabla :

- Dar tu cine esti ?

Toti trei studiaza miscarea. Este un moment tensionat.

- Un hot... veni raspunsul.

Liniste, apoi clic ... o alta miscare ...

- Aha...hmm...

Clic ! ... Clic ! ...

- Ia loc! ...nu sta in picioare, te rog... 

preluare dupa http://romaniango.org/povesti/hotul.html