KARATE TRADITIONAL ESTE O ARTĂ MARTIALĂ DE AUTO APĂRARE CARE SE BAZEAZĂ PE PRINCIPIUL TODOME
Totalul afișărilor de pagină
luni, 28 februarie 2011
ECHIPA !
DRUMURI DESCHISE...
Istoria este drumul parcurs, istoria este ceea ce suntem, istoria este ființa vie care privește și respiră acum prin noi. De asemenea, istoria ne arată abilitățile pe care le-am dovedit, le-am inventat sau le-am luat, pentru a căpăta putința continuității. Putința efortului transformator are nevoie de instrumente și de energie cu care să lucrezi. Visatul, statul la ușile mai marilor, tinerețea cu a ei inocență, becurile care filau în tavan precum în filme, magicul artelor marțiale, frigul și apa care pătrundea prin tavan curgând în ligheanele și gălețile printre care făceam kata, mâncatul din traista de acasă, medalia și diploma primită, dormitul în cămine și pe locurile bagajelor în trenuri, articolele din ziare, gradele obținute la examene, dormitul pe băncuțe de lemn noaptea și apoi dimineața prin parc, marea îmbrățișându-ne când priveam soarele dimineața la primul antrenament, umilința ignoranței celor din jur, miile de kilometrii parcurși în mașini, dormitul în parcările Europei, bucuria podiumului și a pozelor, lacrimile, furia care ne-a trecut puntea momentelor grele, renunțarea și magnetul revenirii, munții urcați și serile pline de partidele de whist, pierderea trenurilor când vizitam moschei și găsirea primei mingi de golf pe țărmul Atlanticului. Copii care plâng în cantonamente că vor la mama, frăguțe cu gust unic, picioare care dor de atâta drum, focuri de tabără, ploi care ne mână, chiar ne aleargă, filmări în parc, dealuri cu vârfuri în nori de pe care kiai-urile noastre pleacă spre cer, vestind existența. Câini care fură tricouri, fete care spionează băieți și viceversa, lipsa de somn, foamea care duce acasă, amenințarea cu dispariția secției, păduri pline de întuneric parcă desprinse din povești, ceaiul și vinul fiert în cabane, spitale în care aveam inima-n gât, bere băută sub paturi, fotbalul jucat noaptea, pizza la care așteptăm să ni se dea și pâine, haine împrumutate, premieri absolute, demostrații de vis, colinde urmate de petreceri copilăresti, concursuri de șah în sala de karate, bataie cu afine și moscoliri absolute, maimuțe care fură ciocolată, și rar , foarte rar înfiriparea câte unei povești de iubire.
Aș putea continua pe zeci chiar sute de pagini aceste enumerări , aceste flash-uri, care au însemnat tot atâtea emoții și clipe petrecute împreună.
Aș vrea ca începând de săptămâna viitoare să vă prezint profilul câte unui sportiv, aleator, în funcție de cum fiecare dintre ei îmi trimit un CV sportiv și câteva impresii, câteva amintiri. De asemenea îi rog pe cei care mai sunt în contact cu alți colegi de echipă pe care viața i-a răspândit prin lume să le adreseze aceeși rugăminte.
Echipa cartierului care a devenit echipa României. O poveste despre niște copii, acum adulți, pe care vreau în măsura în care găsesc sprijin vreau s-o aduc în fața dumneavostră. Alți copii, cu incredibila putere a inocenței, merg pe drumul deschis acum 20 de ani. Alții oameni cu suflete de copii vin aici cu speranțe. Iată Echipa !
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
nu credeam ca o sa ma vad vreodata pe net :))super tare
RăspundețiȘtergere