SHU HA RI

Drumul spre maiestrie in Artele Martiale

SHU-HA-RI
de Adrian Boldis

ABSTRACT

Shu-Ha-Ri desrie procesul de maturizare si crestere a capacitatilor si abilitatilor studentului, precum si relatia profesionala si inter-umana creeata intre student si Senseiul(invatatorul) sau.
„SHU HA RI” se descrie astfel: „Imbratisarea Kata, Abaterea de la Kata si Lepadarea de Kata”.
Transpunand in sfera Artelor Martiale, SHU HA RI este procesul de maturizare a studentului in ceea ce priveste cunostintele acumulate, experientei dobandite, precum si relatia creeata intre student si Sensei, relatie bazata pe seriozitate, loialitate si respect reciproc.
Antrenamentul intr-un stil japonez clasic urmeaza aproape intotdeauna modelul educational SHU-HA-RI. Aceasta abordare unica a invatarii a existat de secole in Japonia si a fost esentiala in supravietuirea multor vechi traditii culturale japoneze. Acestea cuprind multe indeletniciri precum Artele Martiale, arta aranjamentului floral, arta ceaiului, papusaria, teatrul, poezia, caligrafia, pictura, sculptura si faurirea armelor.
Unul dintre dezideratele educarii discipolului dupa modelul SHU HA RI este acela de a dezvolta si perpetua continuu Arta Martiala. Acest Model Educational este sursa dezvoltarii si cresterii nivelului in Artele Martiale.

Unii autori traduc „SHU HA RI” astfel: „Imbratisarea Kata, Abaterea de la Kata si Lepadarea de Kata”, aceasta traducere este putin romantata, vom vedea pe parcursul lucrarii ceea ce înseamnă cu adevarat SHU HA RI si ce implicatii profunde atrage dupa sine acest concept.
Antrenamentul intr-un stil japonez clasic urmeaza aproape intotdeauna acest model educational. Aceasta abordare unica a invatarii a existat de secole in Japonia si a fost esentiala in supravietuirea multor vechi traditii culturale japoneze. Acestea cuprind multe indeletniciri precum Artele Martiale, arta aranjamentului floral, arta ceaiului, papusaria, teatrul, poezia, caligrafia, pictura, sculptura si faurirea armelor.
Kata, sau forma, este nucleul educational al tuturor scolilor traditionale japoneze. Este cea mai vizibila reprezentare a cunostintelor scolii, impachetate intr-un set aparent simplu de miscari si concepte. Deoarece Kata este atât de accesibila, este des gresit interpretata ca fiind aspectul cel mai important in determinarea abilitatilor sau progresului studentului. De fapt Kata predata corect, contine in ea un nucleu, un nivel ascuns de informatii, denumit in termeni japonezi URA, dar aceasta informatie se afla sub suprafata simplei observari, a nivelului exterior denumit in termeni japonezi OMOTE.

Acelasi concept de interior ascuns sub un exterior usor vizibil, principiul dualitatii formei si continutului se regaseste in aproape orice manifestare a spiritului nipon din vechi timpuri pana in zilele noastre. Tatemae si Honne in comportament si limbaj, Omote si Ura in invatatura si cunoastere.
SHU HA RI desrie procesul de maturizare si crestere a capacitatilor si abilitatilor studentului, precum si relatia profesionala si inter-umana creeata intre student si Senseiul(invatatorul) sau.
Transpunand in sfera Artelor Martiale, SHU HA RI este procesul de maturizare a studentului in ceea ce priveste cunostintele acumulate, experientei dobandite, precum si relatia creeata intre student si Sensei, relatie bazata pe seriozitate, loialitate si respect reciproc.
Ce înseamnă cu adevarat SHU HA RI?

Primul caracter, SHU, se citeste si MAMORU si înseamnă a asculta, a supune sau a proteja. SHU, insemana a fi supus, a asculta si a executa intocmai ce ti se cere, a invata cu mintea deschisa, a acumula cunostinte, a acumula experienta, a primi invatatura exact cum ti se transmite. Studentul invata de la Sensei-ul sau tehnica prin copiere si o va reproduce identic, fara sa-si puna amprenta personalitatii, varstei, genului si structurii corpului. Acest stadiu se caracterizeaza prin invatare fara opinii sau judecati.
Din punct de vedere fizic, este o perioada de timp in care se invata forma miscarii, pastrarea si deplasarea centrului de greutate, pastrarea echilibrului in timpul miscarii mainilor si picioarelor, intr-un cuvant, invatam sa ne controlam corpul. Din punct de vedere mental studentul invata cum sa se concentreze, cum sa genereze energie interna si cum sa o directioneze in punctul de lovire. In acelasi timp studentul invata respectul pentru Sensei si colegi, rezistenta la stress, toleranta la frustrare, curajul, precum si conceptele de baza in Artele Martiale: Conceptul spatiu-timp MA-AI, Initiativa SEN, Starile de spirit: ZANSHIN, MUSHIN, FUDOSHIN, SHOSHIN. Sensei-ul devine un exemplu si un model pentru student. Kata Sensei-ului devine tinta executiei studentului. Pentru a imbratisa Kata, studentul trebuie mai intai sa se resemneze pe sine la o aparent aleatorie serie de exercitii repetitive. Des aceste Kata de inceput sunt concepute cu intentia de a provoca nivelul de concentrare si devotament spre invatare a studentului. In unele din traditiile mai riguroase, aceste Kata sunt concepute pentru a crea discomfort fizic. Depasirea starii de discomfort fizic in acest tip de Kata este doar primul nivel de a antrena studentul sa se concentreze mental asupra unei singure sarcini.
Cat studentul progreseaza prin diferite Kata, multiple aspecte ale stresului si distragerii atentiei sunt intalnite. In timp ce aceste provocari devin mai intense, mintea studentului invata sa proceseze informatia si stresul intr-o maniera mult mai eficienta. Cu timpul diferite procese neuro-musculare devin intuitiv insamantate in asa fel incat nu mai sunt realizate constient de catre student. Odata ce acest nivel de Kata este absorbit si executat satisfacator, studentul a ajuns la primul nivel din antrenamentul sau. Acesta este nivelul SHU inferior. Alte Kata mai avansate vor fi prezente de-a lungul antrenamentelor si aceste avor reprezenta provocari mai mari pentru student, dar metodologia mentala pentru invatare este acum sadita. Scopul de baza al acestui nivel a fost dobandit.
La nivelul SHU superior studiul Kata include un nou element. Acest element este aplicarea Bunkai. Sensul mai adanc al Kata este prezentat studentului. Scenariul in care exista Kata este studiat si evaluat. Aceasta evaluare este totusi strict limitata la executia Kata fara variatie. Doar prin acest studiu strict poate Kata sa-si demonstreze cu adevarat relevanta la un nivel ce poate fi inteles de catre sudent.
In timpul acestui proces Sensei-ul il ajuta pe student sa inceapa sa intrevada existenta componentei URA, acele aspecte care stau ascunse dupa suprafata formei fizice. Pentru unii studenti aceasta realizare este o revelatie, in timp ce pentru altii era evidenta de ceva timp. Oricare ar fi cazul, Sensei-ul trebuie sa prezinte acum cu o acuratete sporita conceptele de baza, la un nivel mult mai abstract decat inainte. Aceasta paveaza calea spre al doilea aspect al SHU HA RI.
Inainte de a trece la studiul celui de-al doilea aspect al SHU HA RI, trebuie mentionat ca in primul stadiu, in SHU, relatia intre Sensei si Student este ca intre parinte si copilul sau mic. Sensei-ul trebuie sa aiba grija de discipolul sau, sa-i incurajeze primii pasi, sa-i sustina interesul si sa-i monitorizeze progresul.

HA se citeste YABURU si in traducere înseamnă a rupe, a frustra. Aceasta rupere se regaseste pe doua planuri. Din punct de vedere al tehnicii, studentul va incepe sa se desprinda incet de fundamentele fixe acumulate in stadiul anterior al pregatirii sale si va incepe sa aplice principiile primare in practica in forme noi, acestea fiind rezultatul imaginatiei si gandirii acestuia.
La un nivel superior, studentul se va desprinde de instructia rigida a Sensei-ului si va incepe sa isi raspunda la intrebari. Acesta este stadiul raspunsurilor la intrebarile puse in stadiul SHU superior cand se aplica bukaiul. Multimea de intrebari DE CE? Incep incet sa isi capete raspunsurile.
Acest nivel este prima posibilitate de exprimare creeativa permisa studentului. O atentie extrema trebuie acordata de catre Sensei, deoarece in aceasta conjunctura prea multa deviere va creea dezordine si alterarea tehnicii iar prea multa restrictie poate diminua caracterul intuitiv. Incurajarea talentului intuitiv este scopul primordial, dar experienta creeativa trebuie temperata in limitele Kata. Kata trebuie sa poata fi recunoscuta ca ceea ce este. Daca ea se abate prea mult de la norme nu mai este inrudita cu Kata originala si devine o exprimare diferita a tehnicii.
Odata ce studentul descopera granitele antrenamentului sau in Kata, va gasi posibilitatile de a invata aproape infinite. Cei mai buni studenti isi demosntreaza adevaratul potential in acest stadiu. Acum apreciaza Kata la valoarea ei si recunoaste intelepciunea tehnica ce exista in ea. In consecinta multi Sensei gasesc acest moment cel mai rodnic in progresul unui student. Roadele muncii unui Sensei se manifesta cu putere in aceasta perioada.
Relatia intre Sensei si dicipol in acest stadiu este similara uneia ca si intre parinte si copilul sau major. Ajungand in acest stadiu, studentul descopera sensul afirmarii si increderii de sine si ajunge sa se bazeze pe puterile proprii. Noi orizonturi se deschid acum in fata lui. Isi da seama ca are potential in a se desprinde de Sensei-ul sau si de a deveni si el Sensei. Aceasta stare de fapt face trecerea la ultimul nivel al procesului educational studiat in aceasta lucrare.

Caracterul RI se citeste si HANARERU si se traduce prin a separa, a parasi. RI este stadiul in care discipolul isi paraseste Sensei-ul fiind imbibat de toate cunostintele pe care le-a putut acumula de la Sensei-ul sau. Acum discipolul devine Sensei si duce traditia mai departe, Arta Martiala devenind cu adevarat modul sau de viata.
RI este dificil de explicat deoarece nu se preda ci se ajunge la el. este o stare de exteriorizare, dupa ce SHU si HA au fost interiorizate. Este absorbtia Kata la un nivel atât de avansat incat carapacea, invelisul exterior al Kata inceteaza sa existe. Doar adevarul din interiorul Kata ramane. Este forma fara de forma. Este expresia intuitiva a tehnicii care ii da eficienta. Tehnica pura, neinchistata de procesele gandirii constiente, rezulta intr=o aplicatie WAZA ce este cu adevarat meditatie in miscare.
Pentru cel ce a atins RI observarea devine propria expresie a realitatii. Mintea e acum libera sa functioneze la un nivel mult mai inalt decat era posibil anterior. Acest nivel mintal e atât de subtil incat pare de neimaginat. Pentru observatorul normal va parea ca e de domeniul supranaturalului, cel ce a atins RI fiind capabil sa recunoasca un pericol chiar inainte sa existe cu adevarat. In realitate adevarul e ca observatorul e pacalit de inertia propriei minti. Cu RI, timpul de raspuns dintre observare si raspunsul cognitiv, dintre perceptie si reactie este redus la nivele aproape inperceptibile. Cu Ri parca timpul isi mareste dimensiunile.
Este KI. Este MUSHIN. Este JU. Este toate acestea combinate. Este manifestarea celui mai inalt nivel de abilitate martiala.

SHU HA RI nu este o progresie liniara. Seamana mai mult cu niste cercuri concentrice, in care SHU este inclus in HA, iar amandoua sunt incluse in RI. Fundamentele sunt centrul, sunt piatra de temelie,raman nealterate, doar aplicatiile acestora si subtilitatile executiei se schimba odata cu progresul studentului.

Unul dintre dezideratele educarii discipolului dupa modelul SHU HA RI este acela de a se dezvolta si perpetua continuu Arta Martiala. Acest deziderat se poate infaptui numai cu o dedicare si o implicare peste limitele ego-ului din partea Sensei-ului. Progresul si dezvoltarea Artei Martiale trebuie sa primeze. In acest sens, discipolul trebuie sa-si intreaca Sensei-ul atât in cunostinte cat si in abilitati. Aceasta este sursa dezvoltarii si cresterii nivelului in Artele Martiale. Daca discipolul niciodata nu-si va intrece Sensei-ul, Arta Martiala in cel mai bun caz, va stagna. Dar daca discipolul nu va ajunge niciodata la o egalare a cunostintelor si abilitatilor Sensei-ului, Arta Martiala se va deteriora.In conditia in care discipolul va putea asimila toate cunostintele transmise si va continua sa progreseze spre niveluri de cunostinte avansate, atunci Arta Martiala se va imbogati. Per ansamblu, miscarea si dinamismul Artei Martiale va fi caracterizat de o crestere calitativa. Tocmai aceasta este premisa supravietuirii peste ani a Artelor Martiale.
Oricat de mult succes a avut SHU HA RI in era moderna, noi abordari de predare si invatare altereaza aceasta metoda traditionala japoneza de transmitere a cunostintelor. Daca artele traditionale japoneze vor fi transmise cu succes generatiei urmatoare, depinde de Sensei-i de azi si de intelepciunea lor in perceperea multiplelor avantaje ale SHU HA RI.

preluare dupa : http://www.conferinta.enryo.ro/l_badrian.htm

Spor si inspiratie,
Aurelian Nicolae

SINAIA FOREVER 2011 CU KARATE TRADITIONAL

Mare sarbatoare mare, pentru toti cei care pe parcursul celor 3 Zile ale Orasului Sinaia, au avut bucuria sa poposeasca in zona. Mare sarbatoare si pentru sinaienii care cu mic, cu mare, timp de trei zile s-au bucurat de acest eveniment care spune intregii lumii : ”Iata cine suntem, iata ce facem, sa celebram acesta existenta!”

Noi, “karatistii” de la CS Conpet-Petrolul, am avut onorea sa fim invitati la bucuria sinaienilor de d-na director Oana Preda de la Clubul Sportiv Carpati Sinaia. Si astfel, sambata 24 septmbrie 2011 s-a transformat si in sarbatoarea noastra, pentru ca am plecat alaturi de familiile a peste 20 de sportivi la Sinaia.

Sambata am avut o zi de exceptie. Dimineata la 7.30 am fost la O.U.Concordia unde pregatesc alaturi de copii de acolo o demonstratie ultra secreta… care nu va mai fi secreta la momentul potrivit. Apoi am venit la club unde am tinut antrenamentul de la ora 11 pentru grupele reunite de copii. Iar la ora 13 am “decolat” spre munte.

Am ajuns in orasul de sub munte dupa ce ceasul trecuse usor de ora 14… Dupa cum stiti cu totii, strada care strabate orasul a fost transformata intr-o uriasa scena, pe care au fost expuse toate activitatile culturale, sportive si de divertisment… In fata clubului Carpati Sinaia, pe sosea, fusese montat un tatami de catre antrenorul copiilor sinaieni, Adrian Manea, si demonstratia era in toi. Pe tatami evoluau sportvii de la CKT Hasu (din Mizil si Ploiesti) condusi de entuaziastul lor antrenor Florin Caraba.

Am convenit ca fiecare echipa, fiecare club, sa prezinte demostratia proprie sub forma unui antrenament si astfel sa tinem atentia publicului asupra noastra cat mai mult timp. Poate ca sunt subiectiv, dar cel mai mult public noi l-am avut, cei de la karate, in raport cu celelalte activitati prezente. In timp ce un club evolua ceilalti doi antrenori au interactionat cu trecatorii care puneau intrebari despre ceea ce se intampla pe tatami.

Unii ziceau ca este aiki-do ceea ce vad, altii stiau ca este karate dar erau interesati de stil sau de la ce varsta isi pot aduce copii la club. Adrian Manea a avut frumoasa idee sa editeze o mica brosura in care prezenta o scurta istorie a karate-ului si cluburile, respectiv antrenorii din Prahova cu datele de contact.

Eu am avut o discutie mai lunga cu un tanar imbracat in stilul hippie cu o chitara in mana in care am dezbatut daca karate-ul inseamna violenta sau nu. I-am argumentat ca singura cultura pe care o avem despre karate este “cultura televizorului” si ca ar trebui sa practicam in dojo ca sa putem intelege ce este karate. In cele din urma a plecat impacat si cu un zambet pe buze legat de ceea ce a auzit despre karate… poate chiar curios sa abandoneze ecranul si sa ”coboare” intr-un dojo.

Copiii au fost entuziasti si emotionati in acelasi timp de ineditul situatiei de a face antrenament pe strada in fata unui public numeros, colorat ca opinii, trecator, oarecum neavizat. Au incercat sa convinga si au reusit, au incercat sa atraga atentia si aprecierile celor prezenti si au reusit, au incercat sa fie energici si au reusit sa adune multe, multe aplauze si ovatii.

Din acest tablou de sarbatoare au facut parte si parintii, bunicii, fratii si alti sustinatori care au facut sute de poze, mai ceva ca niste veritabili paparazzi.
Totul a durat aproximativ 2 ore si jumatate si mai stateam daca o perdea de ploaie nu trecea peste noi. Ne-a speriat si ne-a facut sa ne oprim, sa strangem tatami-ul si sa ne schimbam de haine. Dar a fost “numai bine” pentru ca toti copii au plecat prin oras sa vada si celelalte minuni din aceasta zi de sarbatoare. Parintii s-au repliat pe la terase au comandat bere si pizza si au “socializat”… cum se spune.

Am avut ocazia sa schimb cateva cuvinte cu d-na director Oana Preda care ne-a felicitat, ne-a multumit pentru sprijin si a subliniat dorinta dansei de a organiza si alte actiuni in care cele 3 cluburi sa fie partenere, sa-si acorde asistenta si sprijin reciproc. De asemenea si-a manifestat intentia de organiza pana la sfarsitul anului “Cupa Carpati” la karate.
Florin Caraba a avut o replica pe care o s-o desenez aici : “– Ce bine este in familie !”… iar eu am tot subliniat zilele astea ca “nu avem orgolii, avem interese”, si cel mai important interes este sa oferim sportivilor o baza puternica care sa fie reprezentata de apropierea dintre cluburi la toate nivelele, tehnic, competitional, in a genera experiente comune cat mai multe, cat mai multe punti intre noi, care sa ne apropie si sa ne imbogatesca pe toti.

Am reusit sa schimb cateva cuvinte si cu Adrian Manea, antrenorul sinaienilor, sa-l felicit pentru ceea a reusit sa realizeze si sa-i multumesc in numele meu, al sportivilor si al parintilor pentru ocazia de a petrece o minunata zi.

LA MULTI ANI SINAIA, LA ANI MULTI ANI FRUMOSI SINAIENILOR!

Aurelian Nicolae

P.S. Fiindca sunt administratorul acestui blog pot sa postez in subsolul articolului tot ce ati vrea sa apara, ca observatie, ca adaugire, ca potentare a ceea ce am consemnat eu aici. Ceea ce scrieti va aparea cu numele dvs., sau nu , dupa cum va este dorinta. Va astept !

LINISTEA INIMII

Intr-o zi, un maestru puse urmatoarea intrebare elevilor sai:
- De ce tipa oamenii cand sunt suparati?
- Tipam deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei, ramanand incruntat.
- Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? intreba din nou maestrul.
- Paaaaai, tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude, incerca un alt discipol,ramanand cu gura cascata...
Maestrul intreba din nou cu voce calda :
- Totusi, nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?
Un alt raspuns veni : - Tipam, ca sa ne facem bine intelesi, si mai ales tipam atunci cand avem dreptate, zice al treilea foarte sigur pe el. Maestrul pastra un zambet cald si isi privea elevii cu drag...
Totusi se parea ca nici unul dintre raspunsurile primite nu era cel asteptat de maestru. Atunci el ii spuse:
-Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a acoperi aceasta distanta, ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati, cu atat mai tare trebuie sa strige, din cauza distantei si mai mari. Cel care a strigat cel mai tare si a vorbit ultimul este safisfacut ca a invins. Si in urma ce a lasat ?... multa tristete, mahnire, dezamagire.
Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte se iubesc? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor, suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc, doar soptesc, murmura.
Pe voi, dragii mei, v-am auzit de multe ori ca vorbiti tare, si mai tare, pana ajungeti sa tipati...
Astept acea zi in care linistea dintre noi sa fie muzica pe care cu totii sa o pretuim si sa o ascultam cu drag !

DE LA SHIRO OBI ...LA KURO OBI

Centura albă - nivelul purităţii şi al potenţialului.

Culorile alb şi negru se întîlnesc foarte rar în natură în starea lor originală. Culoarea albă reflectă undele de lumină ce conţin întreg spectrul, astfel o centură de culoare albă poate fi corelată cu nou-veniţii. Tot ceea ce visezi, toate speranţele sunt ascunse în interiorul tău, trebuie doar să le găseşti în tine.
Alb -simbolul purităţii şi a potenţialului ascuns- începătorul nu ştie nimic despre karate, nu are nici o experienţă. Singurul lucru pe care îl deţine este dorinţa de a merge mai departe; prin voinţă şi perseverenţă se poate transforma. El (ucenicul) arată ca o foaie de hârtie goală pe care maestrul începe să scrie primul său .......
Prima centură este cea mai importantă, la care absoarbeţi ca un burete, aflând regulile, conceptele, mecanismul mişcărilor. De eforturile depuse de voi, străduinţa, concentrarea în timpul învătăturii din perioada incipentă, depinde tot parcursul dumneavoastră în karate. Sarcina primordială din această perioadă este învăţarea filozofiei karate, tehnicile de bază, obişnuirea cu frecventarea regulată a sesiunilor de instruire. Chiar dacă ceva nu funcţionează, nicidecum nu trebuie să renunţaţi. Trebuie să învăţaţi a depăşi durerea si oboseala. Nu acceptaţi nici cele mai mici concesii.

Centura galbenă - Nivelul de aprobare.

Semnifică soarele răsare (rising sun).
Centura galbenă: apariţia primiilor germeni de la lumina dătătoare de viaţă a soarelui.
Răsăritul de soare în inima unui discipol înseamnă înflorire spirituală, pregătit de etapele anterioare ale antrenamentelor şi educaţiei spirituale. La această etapă elevul înţelege că principala forţă, energia de impact a loviturilor cu mâinile sau cu picioarele, nu vine de la pumni sau partea inferioară a piciorului, ci din punctul localizat la nivelul abdomenului, tandem. Cel mai important lucru este să investească într-o lovitură toată greutatea corpului său. Dar este necesar să se menţină o formă fizică adecvată, deoarece chiar dacă va învăţa să lovească prin tandem, o mână slabă se va rupe la contactul cu adversarul.
Pînă la acest nivel s-a pus accentul pe aptitudini fizice (echilibru, stabilitate, coordonare, arsenalul tehnic). Centura galbenă presupune o conştientizare serioasă în ceea ce priveşte aspectul psihologic al antrenamentelor (percepţia, conştientizarea, afirmarea).
La nivelul 6-5 kyu trebuie să se înţeleagă că mintea conduce corpul.
Centura galbenă este ultimul nivel pentru începători.

Orange belt - nivelul stabilităţii.

Simbolizează licărirea primelor zori în cerul din noapte.
De la primul antrenament centura deja nu mai este albă, ea absoarbe sudoare şi praf, îşi pierde culoarea iniţială si de aici începe drumul lung ce duce spre tine (autocunoaştere). „Cunoaşte-te pe tine, si vei cunoaşte universul”. După cîteva luni de antrenamente centura ucenicului devine mai întunecată. În acest moment el se pregăteşte să ia examenul la centura orange. Incepe să realizeze că prin prisma antrenamentelor de karate antreneaza nu numai trupul, ci şi conştiinţa. Un fundament solid este de o importanţă vitală pentru a atinge înălţimi mari. Pînă la momentul examinări sunt stabilite deja obiceiurile de bază si o condiţie fizică bună. Un bărbat începe o nouă etapă a vieţii împletită cu obiective ce trebuie atinse, unde trebuie sa dea dovadă de perseverenţă şi curaj. Centura orange este entuziasmul de la antrenamente, pentru a păstra visul unui viitor mare.

Centura verde – nivelul emoţional. Sensibilităţii.

Culoarea simbolizează o floare ce a înflorit.
Este nivelul exprimării elanulul creator, prima manifestare a cunoştinţelor şi a abilităţilor. Sarcina primordială este de a găsi pacea interioară. Inveţi să-i accepţi pe ceilalţi aşa cum sunt, devii mai atent la alţii. Elevul înţelege ca forţa fără înţelepciune şi compasiune este distructivă, periculoasă şi violentă. Un karateka nu trebuie sa fie indiferent faţă de soarta altor persoane.
La acest nivel trebuie să se studieze serios filozofia şi istoria karate, să se înţeleagă elementele de bază ale fizilologiei umane, tehnicile de respiraţie corecte, precum şi metodele de îmbunătăţire a arsenalului tehnic. Aici se învaţă a combina tehnica, viteza şi puterea. Ar trebui să se acorde atenţia cuvenită forţei, deoarece karate shotokan este un stil external iar forţa joacă un rol important. De asemenea este important să se anticipeze intenţiile inamicului, echilibrul său, respiraţia. Să se folosească tehnicile optimale pentru a produce efectul maxim. Apar primele sclipiri, ale stării no mind, cunoscută sub numele „zanshin”, atunci când corpul funcţioneză perfect, fără nici un efort conştient. Mai mult timp trebuie să se acorde sparring-ului, necesar pentru a dezvolta curajul, detaşarea în luptă, arta de a ascunde emoţiile sau durerea, o armă importantă în arsenalul fiecărui soldat, la fel ca în karate şi în viaţă.

Blue Belt - nivelul de volatilitate, capacitatea de adaptare.

Simbolizează culoarea cerului înainte de răsăritul soarelui.
Principalul obiectiv in acestă etapă este căpătarea abilitatii de a te adapta şi de a reacţiona flexibil la tot ce se întîmplă în jurul tău. Cel mai bun mod de a atinge aceste obiective este jiu kumite(luptă liberă).
Încep să apară primele abilităţi tactice, conştientizezi modul cel mai bun de a combina punctele lor forte si punctele slabe. În acest răstimp iti însuşeşti terminologia, loviturile de bază, block-uri, stances.
Toate acestea iti vor permite să vezi tot arsenalul nu ca pe un set de elemente separate, ci ca pe un întreg.
Dar, mai presus de toate, centura albastră te învaţă să-ti depăşeşti dorinţa de „nu merg la antrenament azi, o voi face mâine”. Aceste perioade apar des pe parcursul vieţii, şi este important să le depăşim.

Centura maro (2 kyu) - nivelul creativ.

Culoarea copacului, pământului - simbolizează maturitatea.
La acest nivel forţa, tehnica, conştiinţa tind spre perfecţiune. La pregătirea pentru nivelul de maestru apare un şir de cerinţe: să poată desfăşura antrenamente, explica kihon-ul, etc. Una dintre cele mai importante abilităţi este de a fi creativ. Având în vedere caracteristicile tale psiho-fizice trebuie să elaborezi şi să implementezi propriul set celor mai eficiente tehnici pentru atingerea obiectivului. De asemenea, un punct important este kata.
Una dintre cele mai importante modalităţi de a identifica punctele slabe si punctele forte, în scopul de a îmbunătăţi tehnicile, sunt turneele.

Black Belt - nivelul măiestriei.

Culoarea neagră absoarbe toate culorile, aşa că tradiţional este considerată un simbol al înţelepciunii.

Pasul de la centura maro la cea neagră este un moment notoriu in viaţa fiecărui adept al artelor marţiale. Acesta este obiectivul suprem al fiecăruia, dar nu toţi reuşesc, cerinţele fiind de-a dreptul istovitoare. Cei care deja au obţinut acest grad n-au dreptul să se oprească, crezând ca acum au realizat totul. Trebuie să continuăm neapărat să ne antrenăm, şi apoi, după un timp, centura neagră va începe să se deteriorizeze, revenind la culoarea albă iniţială. Expertul din nou va deveni student, dar pe un alt făgaş.
Instrumentul primordial la acest nivel este arta profundei cercetări de sine. Analizaţi-vă mintea, gândurile; acestea corespund oare nivelului black belt? Aceeaşi auto-examinare este necesară şi în procesul de formare, mai ales în sparring. "De ce am pierdut lupta? Cum să realizez cel mai eficent tehnica?"
Pornind de la acest nivel, sunteţi responsabili pentru tot ceea ce vi se întâmplă la antrenamente.
Depuneţi eforturi pentru a creşte, a progresa. Nu aşteptaţi comenzi de la antrenori.
Învăţaţi să iubiţi pe toţi asemeni voua, cautaţi, vedeţi binele din inima fiecăruia.

OSSU !!!

VIS DE VARA

Vis de Vara, Vara de Vis…acesta este sentimentul pe care-l am acum la final de vara, acum la final de vacanta. M-au intrebat multi oameni din jurul meu daca am fost in concediu. Nu, n-am fost. Dar ce este concediul? Un hotel, drumul incins pana acolo, nemultumirea fata de serviciile oferite, galagia din camera alaturata… Sau este odihna interioara, multumirea, atmosfera de bucurie, linistea, veselia inimii, constientizarea pasilor si a respiratiei, aducerea aminte ca existi…

Eu am gasit in acesta vara aceste “bunatati” spuse acum la urma, in cantonamentele copiilor dar si in mare parte din antrenamentele pe care le-am facut impreuna in aceasta vara la club. De unde aceasta stare ? Pai, copii nu mai sunt grabiti, parintii nu mai sunt asa de grabiti, eu nu ma grabesc si lucrez in voie stiind ca sportivii nu merg la scoala a doua zi, competitiile s-au terminat cel putin pentru o perioada. Si revenind la ritmuri cu specific uman, suntem odihniti la minte si la suflet. “Alergatura” din timpul anului scolar, suprapusa peste presiunea din zona competitiilor, dorinta de a avea rezultate, nu neaparat personale, in raport cu propria mea evolutie, ci in raport cu ceilalti, iata nebunia, iata dez-armonia.
Acest mod de gandire este intruncatva explicabil prin faptul ca avem nevoie de repere pentru raportarea noastra la ceva ca sa putem merge mai departe, ca sa ne putem dezvolta.

De aceea raman “indragostit” de modul de gandire a lui sensei Hidetaka Nishiyama : SHIAI nu COMPETITIE. Sistemul propus de sensei H.N. presupune ca intr-o intrecere dau tot ce am mai bun pentru a pune la dispozitia celuilalt un sistem de referinta, el facand acelasi lucru. Indiferent de rezultat, in nimeni nu ramane amaraciunea asa-zisei “pierderi”, arbitrii nu sunt corupti pentru ca nu au de ce, antrenorii si practicantii merg mai departe cu gandul ca mai au de lucru. Singurul care poate fi oarecum trist este cel care ajuns locul I pentru ca el nu mai are repere.

Am citit odata, o mica povestioara despre un functionar japonez care a participat la un test pentru ocuparea unui post important intr-o anumita structura. Intorcandu-se acasa avea o stare de veselie iar vecinul observandu-l a presupus ca a castigat postul. – Felicitari vecine, ai o slujba importanta acum ! s-a grabit acesta sa-I spuna…la care omul nostru i-a raspuns : - Ma bucur ca inca sunt oameni mai destepti ca mine in Japonia, ca daca as fi castigat concursul si eu eram cel mai destept, tara asta s-ar fi dus de rapa. La care celalalt a ramas “cu gura cascata” neintelegand prea bine modul acesta de gandire.

Deci sistemul SHIAI ne ofera un mod de gandire care ne ajuta sa progresam dar fara sa cadem in capcanele unui ego exacerbat, fara sa acumulam supararea si amaraciunea ca am fost invinsi, ci dimpotriva sa ne mobilizeze ca atunci cand ne intoarcem in dojo sa continuam efortul care ne transforma.

Asa ca avand si pastand acest sentiment bun, am fost cu centurile negre pe platoul Bucegilor la Complexul Sportiv “Piatra Arsa”…ca baza de plecare pentru “excapadele noastre zilnice spre “Monumentul Eroilor”, pestera ialomicioarei, Babele, Vf. Omu, cabana Caraiman, Cota 2000…
Am huzurit la mare in statiunea Costinesti cu sportivii din grupele de copii, timpul tinanad cu noi, doar intr-o seara o furtuna a maturat putin prin zona si apoi plecand mai departe…
Ziceam si de 2 concursuri , unul la inceputul verii tinut la Mizil iar celalalt la sfarsit de august tinat la Alexandria a mobilizat parintii si a dinamizat sportivii, intorcandu-ne cu rezultate frumoase la fel ca noi.
Frumos a fost si la actiunea Shiai Nocturn care s-a tranformat intr-o frumoasa sarbatoare care ne-a dat tuturor sentimentul de echipa, sentimentul ca suntem conectati si ca avem ceva de facut impreuna.
Si acum trebuie sa va spun ca aseara ( 10 sept) eu am participat la o superba actiune anuala a Org. Umanitare Concordia care se numeste….VIS DE VARA!

Am avut onoarea ca impreuna cu “copiii nostri” care practica karate sa deschidem serbarea printr-o demonstratie care a cuprins kihon ( alfabetul karate-ului), kata ( lupta cu adversari imaginari), tameshiwari ( test de spargere) si kumite ( lupta reala)…totul in 5 minute, pe fondul ritmurilor de tobe africane. Am primit mult felicitari si de asemenea multe cereri de inscriere la cursul de karate, semn ca micul nostru spectacol a fost bine primit. Ce a ramas de spus ? Doar o urare care suna asa “ SA NE PASTRAM STAREA DE BINE PE CARE AM DOBANDIT-O IN ACEST VIS DE VARA”

Spor la scoala tuturor!

Aurelian Nicolae

SHIAI NOCTURN, I-a EDITIE

ACTIUNEA : SHIAI NOCTURN
DATA SI LOCUL DESFASURARII : 02 SEPTEMBRIE 2011, SALA VOINTA

Actiunea pe care am initiat-o s-a nascut dintr-o paleta de idei pe care am vrut sa le aduc aproape. Am vrut sa marcam finalul de vacanta si avem o “revedere” dupa 3 luni de vara in care fiecare dintre noi am fost la in concedii, in excursii, in cantonamente la mare sau la munte, am petrecut o vreme la bunici sau rude in alta parte decat in orasul nostru. Apoi exista si dorinta de a marca trecerea anilor peste sectia de karate traditional dar si peste mine in calitate de antrenor. Am inceput sa predau in anii ’90 la Liceul nr.7 , apoi pentru o vreme am predat la Casa Sidicatelor, pentru ca in ’92 sa vin la Vointa, in ’93 am infiintat official sectia de aici. Peste 20 de ani de activitate !!! Varsta unui tanar care deschide ochii spre viata. Cu alte cuvinte sectia nostra abia a inceput sa se maturizeze. Si ca sa doveddesc asta, in cele 3 ore cat s-a lucrat in Dojo, au predat cei care acum mai bine de 15 erau copii, iar acum sunt profesori, educatori, absolventi de facultati.

Ne-am dat intalnire la ora 18.00, la 18.30 aliniati pe gazonul din fata clubului, peste 60 de sportivi au participat la ceremonia si cuvantul de deschidere a actiunii “Shiai Nocturn”.
Apoi am mers in Dojo unde s-a trecut la prima sesiune de lucru condusa de Octavian Uruc, multiplu campion European (2011-Belgrad), student la Academia de Sport din Bucuresti. Tema sesiunii a fost la alegere. Octavian a ales “Taikioku” cu propunerea ca fiecare sportiv sa-l reinventeze, sa puna pe schema enbusen-ului tehnicile preferate. Apoi, pentru acelasi numar de tehnici, sa foloseasca un timp din ce in ce mai scurt. S-a vazut, in modul lui de lucru amprenta scolii pe care o face, tehnicianul care imparte timpul si efortul, rigurozitate specifica sportului de performanta.
Fara pauza am legat a II-a sesiune de predare de prima, conducerea fiind preluata de Robert Miclea ( absolvent ANEFS), care a solicitat proiectia unui filmulet de la Campionatul European 2009-Polonia, cu echipa din care a facut parte si care in finala au prezentat kata “kaminaru” si bunkai ( aplicatia). Dupa proiectie a reusit intr –un timp scurt sa-i invete pe tinerii din sala acest kata de o mare frumusete si care semnifica"scanteile care sar". La finalul sesiunii pe care a condus-o, alaturi de Marius Creta si Tiberiu Matei, a prezentat aplicatia in regim “slowly” si in regim “fast”.

A urmat o pauza de aproximativ 10 min. A III-a sesiune a fost condusa de Manona Danciu, care a inceput prin a le vorbi despre atitudinea si modul de gandire pentru ca antrenamentul sa fie eficient. A accentuat ideia “aici si acum” indiferent de tehnica lucrata. La final a executat kata “Washi-no-ma” pentru care a obtinut aprecieri si aplauze prelungite. Manona este una dintre cele mai titrate sportive din istoria karate-ul traditional romanesc la probele de echipe.

Este de amintit si faptul ca am acordat cate 2 premii pe fiecare sesiune, deci in total 6 sportivi au fost premiati. Fiecare lector a fost invitat sa aleaga cate 2 sportivi pe care i-a remarcat in sesiunea lui. Criteriile sugerate pentru selectie au fost : atitudinea, atentia, implicarea, hotararea, executia tehnica deosebita.In prima sesiune Octavian Uruc a selectat pe Maria Dinu si Ionut Dragomir. In a II-a sesiune condusa de Robert Miclea, acesta a selectat pe Vasile Stefania si Teodor Marin. Iar in a III-a sesiune, condusa de Manona Danciu, acesta a selectat pe Teodora Maselusa si pe ……………….

A urmat proiectia de film unde sportivii au avut de ales intre “Dupa ploaie”(un film despre un samurai ronin) si “Kung-fu Panda”1. Au ales desenul animat (era de asteptat) si o ora si jumatate s-au amuzat pe seama nazdravaniilor facute de simpaticul urs Panda, la finalul povestii cu happy-end aplaudand si ovationand.

Si asa a zburat timpul pana la 23.30 cand s-a adus tortul avand asezat pe el lumanarele cu nr 19. Ne-am asezat pentru poza, lumanarelele au fost stinse de cel mai tanar karate-ka, Lucian Oprescu. Am facut poze, muuuuulte poze!!! Am oferit diplome de participare tuturor celor care au imbracat karate-gi-ul in acesta minunata seara. Pe diploma era scris : “DIPLOMA se acorda, pentru participarea la actiunea SHIAI NOCTURN, dovedind ca efortul slefuieste caracterul, intareste curajul, stabilitatea emotionala si autocontrolul, descoperind totodata pretuirea si respectul pentru colegi, pentru echipa".

Este de amintit ca la acesta “reuniune” mi-a facut placuta surpriza sa participe unul din cei mai talentati sportivi ai anilor ’93, ’94, ’95, este vorba despre George Avram. Acum este architect si chiar daca a trecut atata amar de vreme a ramas cu puternice sentimente fata de acele vremuri cand era doar un copil in sala de antrenament. Si ca sa nu mai spunem ca intamplarea este intamplare a imbracat unul din cele mai vechi karate-gi-uri ale mele, rupt peste tot, dar care pastreaza miile de ore petrecuite in diferite dojo-uri. L-am rugat sa vina alaturi de mine si le-am spus tuturor ca medaliile obtinute de George (triplu medaliat la campionatul national de la Cluj-1995) in acei ani au reprezentat un suport extraordinar pentru mine ca antrenor, ca ii datoram cu totii recunostinta si ca este bine primit oricand alaturi de noi.

Parintii mi-au oferit o minunata placheta cu forma a doua cupe suprapuse argintiu cu albastru pe care scria : “19 ANI DE ANTRENORIAT LA CEL MAI INALT NIVEL PENTRU UN ANTRENOR DE 5 STELE” apoi mai jos cateva versuri haioase :”e sempai si e barbos, karate-ka valoros, oare cine este el? Nicolae…Aurel!”.

Apoi in lectura d-nului Gabriel Dumitrascu, mi-au citit o poezie scrisa chiar de ei, facand referire la echipa, la spiritul de echipa, dar pe ton de galerie, galeria parintilor care ne sustin si ne incurajeaza si sunt tot timpul alaturi de noi.( se pare ca tabara taticilor a compus-o)
Dupa acest moment sportivii au mers la vestiare sa se schimbe, am iesit afara pe gazon, unde ne astepta multa, multa pizzzzzza. Dupa pizza a urmat deliciosul tort si artificii ( care au fost tot o surpriza din partea parintilor).
Fiindca gazonul era luminat baietii s-au apucat si de o mica partida de fotbal...fiecare grupandu-se dupa afinitati. Am incercat sa fiu in mijlocul tuturor , am reusit sau nu doar cei din jur o sa mi-o spuna.
Am plecat dupa ora 01 , mergand in sala sa vad daca totul este in regula, daca este curat, daca ferestrele sunt deschise pe partea corecta…
Un sentiment de plenitudine a pus stapanire pe mine, un sentiment de bine, pe care-l am si acum cand scriu aceste randuri. Acum in acest moment aniversar multumesc parintilor, multumesc presei care este alaturi de noi, multumesc oamenilor din Conpet care apreciaza si sustin activitatea noastra de peste 15 ani, multumesc CS Petrolul pentru sprijinul din ultimii 8-9 ani.
Multumiri special pentru firma SC Edihson care ne-a ajutat cu producerea materialului publicitar necesar acestui eveniment.
A mai fost deschisa o usa, usa spre un alt tip de manifestare si prezentare a activitatii nostre si am promis celor de fata, parinti si sportivi ca anul viitor am un proiect mult mai amplu, mai ambitios care se va intinde pe cel putin 3 zile.
LA MULTI ANI TUTUROR, LA MULTI ANI SECTIEI DE KARATE DE LA CS CONPET PETROLUL PLOIESTI !


Aurelian Nicolae