ACTIUNEA : SHIAI NOCTURN
DATA SI LOCUL DESFASURARII : 02 SEPTEMBRIE 2011, SALA VOINTA
Actiunea pe care am initiat-o s-a nascut dintr-o paleta de idei pe care am vrut sa le aduc aproape. Am vrut sa marcam finalul de vacanta si avem o “revedere” dupa 3 luni de vara in care fiecare dintre noi am fost la in concedii, in excursii, in cantonamente la mare sau la munte, am petrecut o vreme la bunici sau rude in alta parte decat in orasul nostru. Apoi exista si dorinta de a marca trecerea anilor peste sectia de karate traditional dar si peste mine in calitate de antrenor. Am inceput sa predau in anii ’90 la Liceul nr.7 , apoi pentru o vreme am predat la Casa Sidicatelor, pentru ca in ’92 sa vin la Vointa, in ’93 am infiintat official sectia de aici. Peste 20 de ani de activitate !!! Varsta unui tanar care deschide ochii spre viata. Cu alte cuvinte sectia nostra abia a inceput sa se maturizeze. Si ca sa doveddesc asta, in cele 3 ore cat s-a lucrat in Dojo, au predat cei care acum mai bine de 15 erau copii, iar acum sunt profesori, educatori, absolventi de facultati.
Ne-am dat intalnire la ora 18.00, la 18.30 aliniati pe gazonul din fata clubului, peste 60 de sportivi au participat la ceremonia si cuvantul de deschidere a actiunii “Shiai Nocturn”.
Apoi am mers in Dojo unde s-a trecut la prima sesiune de lucru condusa de Octavian Uruc, multiplu campion European (2011-Belgrad), student la Academia de Sport din Bucuresti. Tema sesiunii a fost la alegere. Octavian a ales “Taikioku” cu propunerea ca fiecare sportiv sa-l reinventeze, sa puna pe schema enbusen-ului tehnicile preferate. Apoi, pentru acelasi numar de tehnici, sa foloseasca un timp din ce in ce mai scurt. S-a vazut, in modul lui de lucru amprenta scolii pe care o face, tehnicianul care imparte timpul si efortul, rigurozitate specifica sportului de performanta.
Fara pauza am legat a II-a sesiune de predare de prima, conducerea fiind preluata de Robert Miclea ( absolvent ANEFS), care a solicitat proiectia unui filmulet de la Campionatul European 2009-Polonia, cu echipa din care a facut parte si care in finala au prezentat kata “kaminaru” si bunkai ( aplicatia). Dupa proiectie a reusit intr –un timp scurt sa-i invete pe tinerii din sala acest kata de o mare frumusete si care semnifica"scanteile care sar". La finalul sesiunii pe care a condus-o, alaturi de Marius Creta si Tiberiu Matei, a prezentat aplicatia in regim “slowly” si in regim “fast”.
A urmat o pauza de aproximativ 10 min. A III-a sesiune a fost condusa de Manona Danciu, care a inceput prin a le vorbi despre atitudinea si modul de gandire pentru ca antrenamentul sa fie eficient. A accentuat ideia “aici si acum” indiferent de tehnica lucrata. La final a executat kata “Washi-no-ma” pentru care a obtinut aprecieri si aplauze prelungite. Manona este una dintre cele mai titrate sportive din istoria karate-ul traditional romanesc la probele de echipe.
Este de amintit si faptul ca am acordat cate 2 premii pe fiecare sesiune, deci in total 6 sportivi au fost premiati. Fiecare lector a fost invitat sa aleaga cate 2 sportivi pe care i-a remarcat in sesiunea lui. Criteriile sugerate pentru selectie au fost : atitudinea, atentia, implicarea, hotararea, executia tehnica deosebita.In prima sesiune Octavian Uruc a selectat pe Maria Dinu si Ionut Dragomir. In a II-a sesiune condusa de Robert Miclea, acesta a selectat pe Vasile Stefania si Teodor Marin. Iar in a III-a sesiune, condusa de Manona Danciu, acesta a selectat pe Teodora Maselusa si pe ……………….
A urmat proiectia de film unde sportivii au avut de ales intre “Dupa ploaie”(un film despre un samurai ronin) si “Kung-fu Panda”1. Au ales desenul animat (era de asteptat) si o ora si jumatate s-au amuzat pe seama nazdravaniilor facute de simpaticul urs Panda, la finalul povestii cu happy-end aplaudand si ovationand.
Si asa a zburat timpul pana la 23.30 cand s-a adus tortul avand asezat pe el lumanarele cu nr 19. Ne-am asezat pentru poza, lumanarelele au fost stinse de cel mai tanar karate-ka, Lucian Oprescu. Am facut poze, muuuuulte poze!!! Am oferit diplome de participare tuturor celor care au imbracat karate-gi-ul in acesta minunata seara. Pe diploma era scris : “DIPLOMA se acorda, pentru participarea la actiunea SHIAI NOCTURN, dovedind ca efortul slefuieste caracterul, intareste curajul, stabilitatea emotionala si autocontrolul, descoperind totodata pretuirea si respectul pentru colegi, pentru echipa".
Este de amintit ca la acesta “reuniune” mi-a facut placuta surpriza sa participe unul din cei mai talentati sportivi ai anilor ’93, ’94, ’95, este vorba despre George Avram. Acum este architect si chiar daca a trecut atata amar de vreme a ramas cu puternice sentimente fata de acele vremuri cand era doar un copil in sala de antrenament. Si ca sa nu mai spunem ca intamplarea este intamplare a imbracat unul din cele mai vechi karate-gi-uri ale mele, rupt peste tot, dar care pastreaza miile de ore petrecuite in diferite dojo-uri. L-am rugat sa vina alaturi de mine si le-am spus tuturor ca medaliile obtinute de George (triplu medaliat la campionatul national de la Cluj-1995) in acei ani au reprezentat un suport extraordinar pentru mine ca antrenor, ca ii datoram cu totii recunostinta si ca este bine primit oricand alaturi de noi.
Parintii mi-au oferit o minunata placheta cu forma a doua cupe suprapuse argintiu cu albastru pe care scria : “19 ANI DE ANTRENORIAT LA CEL MAI INALT NIVEL PENTRU UN ANTRENOR DE 5 STELE” apoi mai jos cateva versuri haioase :”e sempai si e barbos, karate-ka valoros, oare cine este el? Nicolae…Aurel!”.
Apoi in lectura d-nului Gabriel Dumitrascu, mi-au citit o poezie scrisa chiar de ei, facand referire la echipa, la spiritul de echipa, dar pe ton de galerie, galeria parintilor care ne sustin si ne incurajeaza si sunt tot timpul alaturi de noi.( se pare ca tabara taticilor a compus-o)
Dupa acest moment sportivii au mers la vestiare sa se schimbe, am iesit afara pe gazon, unde ne astepta multa, multa pizzzzzza. Dupa pizza a urmat deliciosul tort si artificii ( care au fost tot o surpriza din partea parintilor).
Fiindca gazonul era luminat baietii s-au apucat si de o mica partida de fotbal...fiecare grupandu-se dupa afinitati. Am incercat sa fiu in mijlocul tuturor , am reusit sau nu doar cei din jur o sa mi-o spuna.
Am plecat dupa ora 01 , mergand in sala sa vad daca totul este in regula, daca este curat, daca ferestrele sunt deschise pe partea corecta…
Un sentiment de plenitudine a pus stapanire pe mine, un sentiment de bine, pe care-l am si acum cand scriu aceste randuri. Acum in acest moment aniversar multumesc parintilor, multumesc presei care este alaturi de noi, multumesc oamenilor din Conpet care apreciaza si sustin activitatea noastra de peste 15 ani, multumesc CS Petrolul pentru sprijinul din ultimii 8-9 ani.
Multumiri special pentru firma SC Edihson care ne-a ajutat cu producerea materialului publicitar necesar acestui eveniment.
A mai fost deschisa o usa, usa spre un alt tip de manifestare si prezentare a activitatii nostre si am promis celor de fata, parinti si sportivi ca anul viitor am un proiect mult mai amplu, mai ambitios care se va intinde pe cel putin 3 zile.
LA MULTI ANI TUTUROR, LA MULTI ANI SECTIEI DE KARATE DE LA CS CONPET PETROLUL PLOIESTI !
Aurelian Nicolae
Unic, inedit, special, deosebit moment!
RăspundețiȘtergerecu siguranta marcant pentru emotiile copiilor din sala !
felicitari senpai !
Felicitari pentru organizarea si desfasurarea evenimentului.Astfel de manifestare iti marcheaza sentimentul de apartenenta la un grup, la o mare "familie",
RăspundețiȘtergerebenefic pentru copiii si tinerii din sala.
Sentimentul de bine te face sa uiti efortul depus si e motorul actiunii urmatoare.
Omul sfinteste locul.Tot inainte!LA MULTI ANI!
RăspundețiȘtergere