Totalul afișărilor de pagină

marți, 24 ianuarie 2012

INSCRIERI LA KARATE PENTRU COPIII DE VARSTA SCOLARA

S-A DESCHIS SESIUNEA DE INSCRIERI PENTRU INCEPATORI


CS CONPET-PETROLUL PLOIESTI

SECTIA KARATE-DO

BAZA SPORTIVA VOINTA, STR. CURCUBEULUI NR. 46


ANUNTA FORMAREA UNEI NOI GRUPE DE COPII PENTRU INITIEREA IN

KARATE-DO


GRUPA ISI VA DESFASURA ANTRENAMENTELE

DUPA URMATORUL ORAR


MIERCURI : 18.00-19.45

SAMBATA : 11.00-13.45



INSCRIEREA PRIN

SMS (tel 0724275865) sau e-mail la adresa karatetrad_club@yahoo.com
antrenor Aurelian Nicolae



IN  MOMENTUL IN CARE  S-AU INSCRIS MINIMUM 15 ELEVI

VETI FI INVITATI LA CLUB PENTRU

INCEPEREA ANTRENAMENTELOR



TEME ABORDATE IN STUDIUL KARATE-ULUI

1) KIHON - CARTEA ENERGIEI  - ABORDEAZA ABECEDARUL KARATE-ULUI  -  TEHNICI DE BAZA

2) KATA — LUPTA REALA CU ADVERSARI IMAGINARI —  DE LA CELE MAI SIMPLE FORME LA CELE MAI COMPLEXE

3) BUNKAI  - MODALITATEA DE APLICATIE A KATA-ULUI IN REALITATE

4) KUMITE -  LUPTA ; FORME DE KUMITE

6) ENBU -  LUPTA REGIZATA CARE PERMITE FOLOSIREA TEHNILOR INVATATE IN KATA SI KIHON

7) KOGO KUMITE  -  FORMA CONTROLATA DE LUPTA CU 3 ASALTURI CONSECUTIVE

8) TAI GO  - PREGATIRE FIZICA SPECIFICA KARATE-ULUI

9) SHIAI  - TESTARE SPEFICA  ARTEI KARATE-ULUI

10) DOJO KUN -  FUNDAMENTELE COMPORTARII SI ATITUDINII IN DOJO

SISTEMUL DE GRADE

CENTURA GALBENA

DUPA 6-8 LUNI


CENTURA ORANGE

DUPA 6-8 LUNI


CENTURA VERDE

DUPA 1 AN


CENTURA ALBASTRA

DUPA 1 AN

CENTURA MARO

DUPA 1 AN

CENTURA NEAGRA

DUPA 1 AN


Va asteptam alaturi de noi !



duminică, 22 ianuarie 2012

SAPTAMANA BUCURIEI - KANGEIKO 2012

KANGEIKO 2012



Intotdeuna m-au atras ideile deosebite care ating propriile noastre limite si odata atinse ni se infatiseaza un alt Orizont. Asa a fost si cu acesta saptamana de Iarna (iarna care, in apararea ei ca este iarna, a avut doar un frig moderat). Am citit despre Kangeiko pe site-ul colegului meu de la Timisoara, Zoltan Nagy. Apoi am cautat si am vazut ce se intampla in Japonia si in multe alte Dojo-uri din lume, ca oamenii au creat o adevarata sarbatoare, o traditie, un mod de fi impreuna “la greu”.

Luni, 9 ianuarie la ora 5.40 m-am trezit cu un zambet si-un gand :”oare cati o sa vina?” Acelasi gand l-au avut foarte multi sportivi si parinti :”oare cati o sa fim?” Dar se pare ca acest gand care nu ne-a dat pace, a durat pana la sala. Cand am intrat in curtea clubului era lumina pe hol si sportivii asteptau sa vin…cred ca era 6.20. Am intrebat cine le-a deschis…D-l Emil Popa, antrenor emerit de box, care la varsta de 70 de ani isi face in fiecare dimineata la 6.30 antrenamentul personal. Mi-a fost rusine de 2 ori !!! O data pentru ca noi ne facem o mandrie din faptul ca ne-am trezit la ora aia si am venit la sala. A doua oara pentru ca nu eu am fost cel care am deschis clubul sportivilor mei …ci am venit ca un lenes, mai tarziu.




Nu voi lua fiecare zi la rand sa povestesc ce s-a intamplat ci doar, in masura in care imi amintesc o sa povestesc cate ceva din saptamana asta.

In fiecare dimineata am petrecut afara cel putin 30 de minute,jogging, sprinturi, jocuri bazate in general pe alergare, incercand in fiecare zi sa marim timpul in care ne expuneam la frig. Apoi intram in sala si ne continuam antrenamentul.

Am fost surprins sa regasesc un sentiment demult uitat, acela de nu dori sa plecam din sala, fiindca mai era ceva de spus, mai era ceva de facut, mai era ceva de incercat... Am fost surprins sa regasesc bucuria de a lucra pentru NOI si nu pentru competitii sau pentru alte scopuri in care REZULTATUL era mai important decat OMUL.

Am trait sentimentul deosebit al unei familii care lucreaza impreuna, ai carei membrii au varste cuprinse intre 7 si 50 de ani. Au fost dimineti in care parintii, care sunt practicanti, au venit numai pentru jogging, pentru partea de exercitii si jocuri facute afara, apoi plecau la servici. Citeam odata, intr-o carte de calatorie cum chinezii, in fiecare dimineata, de la copii la batrani  practica taolu ( kata). Cum fiecare in drumul spre servici, merge cu bicicleta si se opreste sa ingrijeasca un strat de flori din parc. Aceasta actiune a nostra sper sa fie “o picatura” care sa contribuie la formarea unor obiceiuri, unei culturi pentru copii nostri.
Cultura fata de unitatea Corp-Minte-Suflet (Shin-Gi-Tai) si care in acesta perioada, in acest timp,  am pierdut-o in favoarea mintii care se vrea “incantata” de jocuri pe calculator si de programe TV pe fondul unui corp abandonat. Daca pe calculator, in jocurile de “fight” pot sa sar , sa alerg, sa execut miscari spectaculoase, in realitate am nevoie de ani buni de pregatire, nimic nu se intampla de la sine. De aici apare respingerea miscarii, a efortului fizic sistematic, omul-copil cautand reproducerea succesului facil si in realitate.



Modul de viata, “corp sedentar- minte excitata” nu se suprapune cu starea “corp in efort-minte clara si concentrata”. Aceasta de-sincronie este neplacuta dar ar trebui sa fie semnul-semanalul,  ca ceva se intampla cu mine ca individ. De aceea copiii, generatiile tinere au nevoie de formarea unor mecanisme interne care sa-i avertizeze ca ceva nu merge bine. Realizarea unitatii Shin-Gi-Tai prin efort fizic sistematic creaza acest mecanism si cum bine imi spunea cineva : “chiar daca ratacesc la un moment dat, au la ce se intoarce”.



Revenind la Diminetile Noastre, cred ca cei mai mici practicanti au fost David Negulescu si Mihai Dinu de 7 ani si cel mai in varsta a fost Stefan Carstea care are 50 de ani (dar nimeni nu-i da aceasta varsta…asa ca am divulgat un secret).

M-a intrebat cineva intr-o zi daca stiu ca 1+1 nu este agal cu 2, si ca in cazul oamenilor este egal cu 3. Cine este al treilea? Vointa comuna, care dinamizeaza si duce pe un alt palier calitatea celor 2. Altfel spus, intregul este mai mult decat suma partilor care il compun. Asta am simtit, in aceste dimineti : ECHIPA. Echipa din care au facut parte si vointa comuna din aceasta vointa comuna facand parte si parintii, familiile sportivilor. Si mai mult de atat am simtit “magnetul” echipei.

La ultimul antrenament, cel de sambata, au venit la mine sportivi care m-au intrebat : “ m-ai facem ??”, adica o sa repetam aceasta actiune? CE ZAMBET BUN MI-A RASARIT !

 

Am incercat sa reproducem profilul actiunii originare in Japonia, terminand cu “masa copioasa”. Bineinteles ca in Tara Soarelui Rasare se termina cu mult sake si peste, dar noi am adaptat masa la varsta participantilor. La club,  alaturi de sala de popice mai avem o sala, asa ca am pus niste mese lungi “ca la nunta”, cu lumanarele si ceea mananca romanul de dimineata. Aici este meritul parintilor, mai ales al mamicilor care lucrat dis-de dimineata ca masa sa fie gata atunci candd noi venim de la antrenament. Ne-am asezat cu totii la masa si impreuna cu Parintele Ion Marin am spus Tatal Nostru.

Oricat am specula cu mintea nimic nu se compara cu sentimental comuniunii pe care l-am simtit cu totii la masa dupa o saptamana de efort.

Dupa masa am plecat la Azuga, pe partie. Stefan Marinica si-a adus placa, dar nu prea a avut parte de ea deoarece l-au acaparat copii. Au fost copii care si-au adus sanii, dar majoritatea au optat pentru traseele de “snow-tube”. Ne-am intors acasa pe inserat, care cu masinile, care cu trenul. Am vrut, am facut, ne-am bucurat, am trait o saptamana minunata.


Bucurie tuturor!
Aurelian Nicolae


duminică, 8 ianuarie 2012

KANGEIKO, 9-14 IANUARIE 2012

Kangei-ko

Literal ,,kangeiko” se traduce prin ,,antrenament la rece” si reprezinta salutul de bun venit in ANUL NOU al practicantilor de toate varstele, aratand angajamentul lor si pasiunea pentru KARATE sau alta arta martiala practicata.
Kangeiko se desfasoara pe o perioada de 7 zile consecutiv , dimineata devreme cand afara este inca intuneric.Aceasta este provocarea , sa te trezesti cu ,,noaptea in cap” si sa te antrenezi in temperaturi scazute si sa-ti depasesti limitele fizice si psihice.
Se incepe cu o incalzire temeinica in dojo apoi se pleaca la alergare pe strazile orasului. Dupa acest jogging de 20 de minute se revine in dojo si se continua antrenamnetul tehnic.
Este o saptamana grea, si nu este de mirare ca unii nu reusesc sa duca la bun sfarsit programul; este un test pentru fiecare! Ultima zi de antrenament se defasoara in totalitate in aer liber. Este o traditie care dainuie de secole in Japonia.
Dupa ultimul antrenament , rasplata este un mic dejun copios, pentru cei care au ajuns sa finalizeze KANGEIKO si un CERTIFICAT de confirmare a angajamentului si pasiunii pentru KARATE.
Pentru cei care se angajeaza pe deplin in spiritul KANGEIKO , recompensele sunt mai mari.Evenimentul de o saptamana construieste camaraderie , prietenie , determina o atitudine pozitivă, gandul si increderea ca poti sa realizezi tot ceea ce iti propui indiferent de conditii .
. Am mai scris despre Kangeiko, saptamana de antrenament in zapada, la temperature scazute si la ore mici, cat mai mici, dis-de dimineata. 7 zile in Japonia, noi vom avea numai 6 zile,  pentru ca tinem cont de varsta partipantilor si de faptul ca saptamana urmatoare incepe scoala.

Antrenamentele noastre vor incepe la 6.30 cu alergare afara, in curte sau in jurul cartierului si speram ca in curand vom avea si zapada mult asteptata toata iarna de pana acum.

Actiunea se adreseaza tuturor sportivilor de la toate grupele de varsta si nivelele tehnice si bineinteles ca si parintilor care vor sa ni se alature, Este prima incercare de acest fel si vrem sa  demonstram ca suntem capabili sa ne trezim dimineata, chiar daca este vacanta, suntem capabili sa lasam caldura casei si moliciunea patului si asa somnorosi cum vom fi cu totii sa iesim in gerul diminetii si sa facem miscare.

Imi amintesc ca citeam o serie de sfaturi pe care sensei Gichin Funakoshi le oferea practicantilor de karate. Spunea ca, asa cum ne folosim vointa de merge dinttr-un loc in altul, fie ca este ger cumplit, fie ca este arsita, aceeasi vointa sa o punem in antrenamentele noastre. Vrem sa descoperim cine are vointa sa participle la intrega perioada de kangeiko, fiecare re-descoperindu-se in conditii din cele mai grele. Bineinteles ca o mare contributie vor avea parintii fie intr-un sens fie in altul, isi incurajeaza copii sa fie curajosi, sau le spun sau le ingaduie sa nu vina, primand sentimental de supra-protectie a copilului.

Consider ca este un test excelent de a trai impreuna sentimente puternice care fac dintr-o grupa de sportivi, fiecare cu personalitatea lui, o adevarata echipa, echipa care de fapt este platforma pe care se modeleaza si se structureaza intr-un mod unic.  Atmosfera dintr-o echipa se formeaza in astfel de momente dificile, mai greu de acceptat, mai greu de trecut.

Kangeiko are si o parte placuta, iar eu am propus realizarea si unui al doilea moment foarte apreciat de practicanti. Astfel dupa terminarea ultimului antrenament, cel de sambata, vom lua impreuna un mic dejun copios in una din salile clubului ( déjà am vorbit despre asta cu d-l pres. Radu Necsulescu). Apoi vom pleca cu mic, cu mare,  pe o partie pe de Valea Prahovei, cel mai probabil la Azuga.

Revenind la omul care a fost la originea raspandirii si dezvoltarii karate-ului, sensei Gichin Funakoshi, sa ne amintim ca “era un copil mic si bolnavicios” si bunicul lui l-a dus la maestrul Azato pentru a-i intari vointa si sanatatea, pentru a-i stimula si creste vitalitatea, dorinta de viata. Sa ne amintim ca toate antrenamentele se desfasurau la 3-4 dimineata,  fiindca practicare artelor martiale era interzisa de ocupatia japoneza. Sensei  Funakoshi povesteste ca practica pe “batatura din spatele casei lui Azato” si ca de multe ori antrenamentele tineau pana in zori … a facut asta timp de aproape 20 de ani, in fiecare zi.

Privind lucrurile din alt unghi, orice solicitare fizica sau mentala, orice spargere a convingerilor si a obiceiurilor nostre (nu deosebit de sanatoase in zilele noastre) duce la descoperirea de noi valente ale fiintei noastre. Odata descoperite, creste increderea in propria persoana, si orice devine posibil. Doar sa indraznim!

Indrazniti sa va treziti dis-de- dimineata si lumea intrega se va schimba!

Va astept cu drag!
Aurelian Nicolae

marți, 20 decembrie 2011

ORIGAMI CU GUST DE VACANTA SI SARBATORI

 Sambata, 17 decembrie, dupa antrenamentul grupelor reunite de copii, avansati si incepatori, am organizat un atelier de origami. La japonezi este arta impauturiri hartiei, la noi este un frumos joc de copii. Sunt sigur ca toti va aduceti aminte de avioanele si rachetele facute la scoala si care zburau prin clasa, de coifurile confectionate din ziare, de barcutele pe care le puneam pe apa, de asa zisele ghicitori sau solnite in functie de cum le asezai. Mai confectionam o forma care se tranforma in camasa, pantaloni si cizmulite, pocnitori din hartie si altele.

Am improvizat masute din cate 8 bucati de tatami suprapuse iar ca scaune au servit foarte bine pernele noastre de antrenament. Fiecare copil a adus de acasa hartie colorata, foarfece si lipici.

Am numit-o pe Alexandra Toma, maestru de ceremonie in arta origami si am pornit la drum. Alexandra ne-a propus realizarea unui COCOR. Hartia a fost impaturita si des-paturita pentru realizarea liniile necesare lucrului din etapele urmatoare. Apoi fiecare s-a straduit sa urmeze etapele realizarii cocorului, iar Alexandra trecea pe la fiecare sau dupa ii era cerut ajutorul. Am descoperit ca avem sportivi care sunt foarte priceputi in impaturirea hartiei. Si am mai descoperit si faptul ca acasa parintii sau bunicii inca mai isi invata odraslele sa impaturesca hartie pe cele cateva forme pe care eu le stiam din copilarie.
Astfel Eduard Sandu s-a dovedit expert la confectionat braduti, Florentina Rusu se pricepea foarte bine la cocori si  la flori ( doar se numeste Flori), iar Stefan Neagu mi-a prezentat forma pantaloni-camasa-cizme. Bineinteles ca au mai zburat si cateva avioane sau rachete, cele confentionate de mine avand cel mai frumos zbor (sic!).
Revenind la cocorul din hartie si de ce este el atat de cunoscut si apreciat am aflat povestea unei fetite afectata de tragedia de la Hiroshima. Dar iata trista poveste : ” Povestea cocorului japonez este una impresionnata si este legata de un copil, de fapt o fetita pe nume Sadako Sasaki din Hiroshima.
Aceasta fetita stia de traditia populara japoneza conform careia cel care pliaza o mie de cocori (senbazuru ) din hartie are sansa sa I se indeplinesca o dorinta.

Insa Sadako Sasaki, care se imbolnavise de leucemie, caci avea 2 ani cand s-a lansat bomba atomica asupra orasului ei, a reusit sa plieze numai 643 de cocori.

A fost atat de cunoscuta dorinta lui Sadako de a trai si a I se indeplini dorinta, incat, in centrul orasului Hiroshima s-a ridicat un monument- statuia copilului pacii, in amintirea ei si a tuturor copiilor ucisi, ca si ea. Monumentul este reprezentat de o racheta supla, indreptata spre cer si sustinuta de trei stalpi, in varful caruia se afla statuia fetitei Sadako Sasaki purtand in mainile intinse spre cer un cocor.

Japonezii trateaza cu onoare acest monument si obisnuiesc sa lase cate un cocor origami langa statuie .(preluare dupa http://origamibogdanionescu.blogspot.com/2011/02/lectia-de-origami-pe-romanialiberaro.html)

Unul din parinti m-a intrebat de unde mi-a venit ideia de a organiza un altfel de atelier origami.  Acum aproximativ 2 luni a venit la sala Alexandra Toma, care mi-a facit un mic dar, doua piramide suprapuse tricolore. Apoi, intr-o buna zi tot ea a venit la mine si oferindu-mi o alta lucrare origami, mi-a spus : “-azi se implineste o luna de cand am venit la karate”. Atunci mi-a venit ideia : - hai sa facem intr-o sambata un atelier in care sa invatam impreuna origami. Acum mergand pe linia aceasta vreau sa introduc la fiecare examen de grad confectionarea de origami, pe grade de dificultate, in functie de centura pentru care se sustine examenul.

De ce ?  Vechii samurai (bushi) nu erau numai maestrii manuirii sabiei ci stapaneau caligrafia, poezia, picture si alte arte. Considereau ca arta armaelor se poate rafina prin rafinarea sufletului.

Bushi no nasake - duiosia razboinicului. Samuraii trebuiau de asemenea sa demonstreze ca sunt accesibili unor sentimente cum ar fi compasiunea, blândetea, si dreptatea fata de toate fiintele. Forta si cunoasterea nu trebuiau sa slujeasca în timp de pace decât pentru a-i apara pe cei slabi si a-i instrui pe cei ignoranti.

Pe lânga antrenamentul în arte martiale ei trebuiau de asemenea sa-si însuseasca si sa respecte o serie de virtuti ce au fost concretizate într-un sistem de reguli morale numit Bushi-do - calea razboinicului, publicat in afara granitelor Japoniei, pentru prima data de Nitobe Inazo (1862-1933).

Codul Bushi-do stabilea 7 virtuti :

 GI              decizia corecta, adevarul, atitudinea corecta;

 YU             curaj pâna la eroism;

 JIN             generozitate fata de oameni, compasiune, iubire universala;

 REI             recunostinta, actiune corecta, bunavointa;

 MAKATO  onestitate, sinceritate;

 MELYO      onoare si glorie;

 CHIGO       loialitate

 Pregătirea samuraiului consta în studierea mai multor arte: ken-jutsu, kyu-jutsu, ju-jutsu (yawara), precum şi filozofia, scrisul, literatura şi istoria. O mare importanţă se acorda scrisului (kanji), deoarece scrierea japoneză se apropie de desen şi pictură, posedând valoare artistică şi de asemenea scrierea definea caracterul personal.

 Oprindu-ma din  acesta bolta pe care am facut-o prin lumea samurailor observam ca ei nu erau numai manuitori de arme ci erau si oameni culti, foarte rafinati, sensibili, adevarati artisti.

De aceea mi-as dori ca si noi sa  nu fim simpli sportivi care avem o suta de medalii acasa, ci sa ne indreptam privirile si spre arta. Fie ca pictam, scriem frumos, fotografiem flori sau le aranjam in vaze, invatam despre simplitate sau despre nori, scriem versuri sau contemplam imaginea lumii.

 Inchei cu un haiku scris de un samurai necunoscut care a doua zi pleca la lupta si nu avea sa se mai intoarca :

 În noaptea asta părul tău
miroase a Lună plină
ma înec în timp
să nu te pot uita...


Un-Ronin !

marți, 13 decembrie 2011

1st KARATE OPEN WORLD CUP

1st KARATE OPEN WORLD CUP

Sportivii de la C.S.Conpet-Petrolul au participat in perioada 9-11 decembrie la competitia internationala 1-st KARATE OPEN WORLD CUP, desfasurata la Navodari-Constanta. Competitia a fost deschisa tuturor sportivilor care practica karate, indiferent de stil, pentru toate categoriile de varsta, baieti si fete. Am avut grija, la sosirea in Constanta, sa mergem sa salutam marea. Inainte de a ne caza la Complexul Turistic Mamaia-Nord, toata echipa a petrecut mai bine de 90 de minute pe malul marii, adunanad scoici, alergand, sau pur si simplu privind marea. Am considerat ca este o buna terapie inainte de socul cu un nou sistem competitional.

Probele la care au concurat au fost : kata individual, kumite individual pe categorii de greutate, kata sincron masculin, feminine si mixt, respectiv kumite echipe.

Deviza sub care s-a organizat acesta intrecere a fost “IMPREUNA VOM FACE KARATE-UL SPORT OLIMPIC”. A fost prezenta la deschiderea competitiei d-na Elena Francu, o mare doamna a sportului romanesc, care din pozitia de director al DJS Constanta a urat succes sportivilor, antrenorilor si a felicitat organizatorii pentru efortul remarcabil facut.
Din culise am aflat ca s-a discutat cu dansa posibilitatea organizarii unui campionat european la Constanta.


Cum bine se stie, chiar daca numarul de practicanti de karate este foarte mare in intreaga lume, karate-ul nu este inca sport olimpic, asa cum ar merita. Motivul? Luptele interne si imensa fractionare intr-o pleiada de organizatii.

De aceea organizatorul a declarat la un moment dat : „Dragi Prieteni, stim cu totii de ce karate-do nu este un sport olimpic. Vanitatea si mandria sunt exacerbate la unii dintre presedintii federatiilor internationale si nationale, in loc de modestie si respect. Multi spun ca sunt democratici dar non-democratia apare in statute, exemplu fiind problema participarii in competitii organizate de altii. Sa luam un exemplu mai clar, mai simplu : o echipa de polo pariticipa in campionatul de polo dar toti membrii echipei participa si la campionatul national de innot. Si in mod surpinzator ei sunt in varf si intr-o parte si in alta. Asa se intampla si la karate. Oamenii vor sa mearga si la karate pe diferite versiuni ( bineinteles respectand regulamentul de concurs), WKF, SKDUN, ITKF, JKA...si asa mai departe. Dar daca „se afla” la nivel de conducere „te dau afara”. Este acest fenomen „corect” din punct de vedere democratic?...Este normala acesta ingradire ? Daca nu „te dau afara” pot sa apese pe parghiile autoritatii, pe care o au, astfel incat „sa te dai afara singur”. Nu ezita sa utilizeze ceea ce numim cu totii „ trafic de influenta”, care este greu de dovedit, greu de probat, dar clar este impotriva oricarei etici.
Vorbitorul a incheiat cu o intrebare retorica :”- Ce este acesta dorinta a antrenorilor si sportivilor de a participa la mai multe tipuri de competitie pe un fond comun, in cazul de fata KARATE?”


Revenind la sportivii nostri, ei s-au comportat relativ bine, tinand cont ca este prima competitie de acest tip la care participa si atat tipul de antrenament cat si modul de arbitraj sunt sensibil diferite. Am deplasat la Constanta un lot de 31 de sportivi, de la categoriile de copii pana la seniori inclusiv.


Rezultatele tehnice la PROBELE INDIVIDUALE :

Copii 2 (8-9 ani)
Kumite ind.fem(cat. – 37 kg) - Maselusa Teodora – medalie de argint

Copii 3 (10-11ani)
Kata ind.masc - Zafiris Flavius – medalie de aur
Kumite ind.masc (cat. + 37 kg) – Zafiris Flavius– medalie de argint
Kumite ind.fem, (cat. - 40kg) - Penescu Antonia- medalie de bronz
Kumite ind.fem(cat. - 40kg) – Stoian Teodora –medalie de argint
Kata ind.masc –(cat. – 32kg) Georgescu Gabriel- medalie de argint
Kata ind.fem- Tudor Crina- medalie de bronz
Kumite ind.masc (cat. +37kg) – Bobosila Sergiu- medalie de bronz
Kumite ind.masc(cat. - 32kg) – Dumitrascu Octavian- medalie de bronz
Kumite ind.fem (cat. - 40kg) – Durbac Bianca – medalie de argint
Kumite ind.fem(cat.+ 40kg) – Vasile Stefania – medalie de bronz
Kata ind.masc- Neagu Stefan – medalie de bronz
Kumite ind.masc (cat. - 37kg) - Neagu Stefan – medalie de bronz

Minicadeti (12-13 ani)
Kumite ind.masc(cat. - 40kg) - Andronache Maxim – medalie de argint
Kumite ind. masc (cat. - 45kg) – Balaceanu Gabriel – medalie de argint

Cadeti (14-15 ani)
Kumite ind.masc (cat. - 65kg) –Spita Andrei – medalie de bronz

Juniori (16-17ani)
Kata ind.masc- Creta Marius- medalie de bronz
Kumite ind.masc (cat. - 62kg) – Creta Marius – medalie de bronz
Kumite ind.masc (cat. - 70kg) – Popescu Tiberiu – medalie de bronz
Kumite ind.masc (cat. +75kg) – Banita Daniel – medalie de bronz

Seniori (+21 ani)
Kata ind.masc- Marinica Stefan- medalie de bronz

Veterani (+40 ani)
1.Kata ind.masc – Carstea Stefan – medalie de argint
2.Kumite ind. masc – Carstea Stefan – medalie de argint

Remarca : la proba de kumite, competitia se desfasoara pe categorii de greutate!

Rezultatele tehnice la PROBE DE ECHIPA :

Copii 3 (10-11ani)
1.Kata echipe fem. Penescu Antonia &Tudor Crina & Durbac Bianca – medalie de argint
2.Kata echipe mixt – Tudor Crina & Dumitrascu Octavian & Neagu Stefan – medalie de bronz

Minicadeti (12-13 ani)
1.Kumite echipe masc – Andronache Maxim & Balaceanu Gabriel & Bejgu Gabriel – medalie de argint

Cadeti (14-15 ani)
1.Kumite echipe masc. – Beldeanu Calin & Popescu Radu & Spita Stefan

Juniori (16-17ani)
1.Kata echipe masc.- Creta Marius & Popescu Tiberiu & Nistor Costin – medalie de argint
2.Kata echipe mixt – Creta Marius & Beldeanu Sabina & Popescu Tiberiu – medalie de argint
3.Kumite echipe masc – Creta Marius & Popescu Tiberiu & Banita Daniel, Nistor Costin – medalie de argint
4. Kumite ind. masc. - Nistor Costin - medalie de argint

Seniori (+21 an
1.Kata echipe masc. – Porumboiu Cosmin & Minculescu George & Marinica Stefan – medalie de argint
2.Kumite echipe masc. - Porumboiu Cosmin & Minculescu George & Marinica Stefan-medalie de argint

Duminica, la plecare am facut un nou popas pe malul marii, in apropierea Cazinoului, am mers la Acvarium si apoi la Muzeul Marinei unde sportivii au fost fascinati de tehnica si armamentul folosit de-a lungul timpului in marina. Am avut ocazia sa fim condusi la muzeu de o doamna, cunoscuta intamplator, dar care in cele 15 minute cat a durat drumul de la cazinou la muzeul marinei, sa ne faca o scurta dar instructiva istorie a Constantei, si sa ne arate ca merita sa ne cunostem istoria, numai asa capatand respect pentru noi si pentru locurile in care traim.

A fost o competitie relativ usoara,cu un nivel tehnic nu prea ridicat dar ne-a dat de furca sistemul de arbitraj diferit vis-a-vis de structurile cunoscute de noi.De aceea, dupa cum se remarca din rezultatele prezentate mai sus, am reusit doar 3 locuri 1.
Remarc intreaga echipa pentru unitate, pentru curajul cu care a luptat si pentru dorinta de a-si testa forta si abilitatile intr-un alt tip de sistem competitional. Sunt increzator in viitorul nostru ca echipa mai ales ca avem totala sustinere a conducerii celor 2 cluburi CS Conpet si CS Petrolul si bineinteles a parintilor sportivilor.
La final de an competitional vreau sa adresez calde urari de La Multi Ani, Sanatate si Felicitari tuturor sportivilor si parintilor. De asemenea urez LA MULTI ANI conducerii celor 2 cluburi si principalului nostru sponsor CONPET S.A.


Cu stima,
Aurelian Nicolae

P.S. Ieri, luni 12 dec 2011, alaturi de echipa de copii de la O.U.Concordia am participat la "Evenimentul de Caritate : Cine salveaza o viata, salveaza intrega lume", organizat la Bucuresti de Grand Hotel si ProTV , avand ca moderator pe Andreea Esca. Despre acest eveniment sper sa va relatez intr-un articol viitor.